O istorie a climei antice

,,Clima este ceea ce aşteptăm. Vremea e ceea ce primim’’
Mark Twain

Ştiaţi cădesen curiozitatea.jpgacum 15000 – 30000 de ani o mare parte a Americii de Nord era acoperită de paturi de gheaţă ? În urmă cu 14000 de ani, ultima patură de gheaţă a început să se topească foarte repede, iar în urmă cu 7000 de ani, gheaţa disparuse!...


schimbari climatice istoric.jpg

Acest sfârşit brusc a determinat schimbări mari pe planetă, provocand dispariţia multor plante şi animale. De exemplu, mastodontul, un animal asemanator elefantului, şi alte mamifere de talie mare ce preferau climatul rece au disparut !.....


mastodont.jpg
Toate aceste evenimente s-au petrecut în Mica epoca de gheaţă.
Ce am mai aflat pentru voi : În secolul XIV, europenii au fost cei care au traversat „Mica Epoca de Gheaţă, începută în jurul anului 1250 si care a durat câteva sute de ani. Cele mai mici temperaturi au fost înregistrate în secolele XVI şi XVII.
sec.XVIII-schimbari climatice.jpg

Din 1850 clima a început să se încălzească. În timpul acestei perioade reci, temperatura globală era cu 1-1,5°C mai scăzută decât cea de azi. Aceasta perioadă a fost determinată de combinaţia dintre activitatea solară scazută şi erupţiile vulcanice mari. Pe parcursul acestor ani, gheţarii au avansat şi au dăunat ciclului natural de creştere a arborilor. Animalele domestice au murit, recoltele au fost distruse, iar oamenii au cunoscut fenomene drastice, ca foametea şi îmbolnăvirile.

for-american-indians-coping-climate-change-ancient-history_1.jpg

Mica epocă de gheaţă nu a fost o epocă de gheaţă în adevăratul sens al cuvântului,deoarece nu a durat suficient de mult ca gheaţa să se extindă. Insă, răcirea a afectat o serie de zone de pe glob.

Ce se întâmplă acum?

Creşterea rapidă a cantităţii de dioxid de carbon din atmosferă a determinat schimbări radicale ale mediului, în doar câteva decenii.
În nord, cele mai evidente modificări sunt incendiile forestiere record, retragerea rapidă a gheţarilor şi topirea stratului de permafrost.
Unele schimbări sunt conectate între ele, astfel încât provoacă „bucle cu efect pozitiv” - un ciclu în cadrul căruia efectele unui sistem constituie alimentarea altuia, accelerând rezultatul. Odată începută o astfel de spirală, ea este de obicei ireversibilă.
Topirea stratului de permafrost este un exemplu de spirală pozitivă, ce prezintă consecinţe cu potenţial devastator.

Tundra care traversează Siberia se comportă ca un rezervor imens, permanent îngheţat, de depozitat carbonul.Datorită încălzirii globale, suprafeţe întinse de permafrost au început să se dezgheţe. Dezghetarea solului poate iniţia un cerc vicios care să accelereze încălzirea globală, care la rândul ei va grăbi topirea a şi mai mult permafrost.
In momentul de faţă, aproximativ 720 de bilioane de tone de carbon sunt închise în aceste soluri de tundră.
Dacă ele se topesc în întregime, cantitatea de carbon prezentă deja în atmosferă se va dubla.

Mit sau realitate ?

„Gheaţa se topeşte, nivelul mării creşte, uraganele sunt tot mai violente.

Şi totul este din vina ta”...

Oare este adevărat ?!

Unii oameni de ştiinţă susţin că emisiile de gaze de seră nu sunt de vină pentru încalzirea globală.Ei susţin că încalzirea globală este un ciclu natural al naturii – ceva ce s-a întamplat şi în trecut şi se va mai întâmpla din nou. Este posibil să fie provocată de radiaţiile solare. Mai mult,argumentează că nu nivelul crescător de dioxid de carbon este cauza temperaturilor din ce în ce mai mari, ci invers: temperaturile mai mari duc la un nivel crescător de CO2.

Sunt mai multe tipuri de gaze în atmosferă care au acest efect de a menţine temperatura caldă la suprafaţa pămâtului. Fără ele, ar fi prea frig pentru a exista viaţă pe planetă. Problema este că în urma activităţii oamenilor, cantitatea acestora este mult mai mare decăt în trecut sau decât orice ar putea fi provocat de cauze naturale.

Când se vorbeşte despre încălzirea globală, ar trebui să se vorbească despre încalzirea globală provocată de om, pentru a o distinge de încalzirea globală necesară pentru a susţine viaţa pe planetă.

Încotro ne îndreptăm ?

Nu cunoaştem suficient de multe lucruri despre planetă pentru a putea deduce cu certitudine ce efect vor avea gazele de seră în cantităţi mari asupra mediului.
O creştere a dioxidului de carbon poate încălzi Pământul şi astfel pot creşte mai mulţi arbori! Arborii pentru a se dezvolta absorb dioxidul de carbon.
Cu cât absorb mai mult dioxid de carbon, cu atât mai puţin în atmosferă!
În aceste condiţii, Pământul s-ar putea răci, nu?
Pe de altă parte, arborii sunt foarte buni la menţinerea căldurii solare. Astfel, cu mai mulţi arbori, Pământul s-ar încalzi, nu-i aşa ?
Şi atunci, care este adevărul?
Clima la nivel global este ciclică: perioade reci sunt urmate de perioade calde – totul desfăşurându-se pe perioade lungi, de sute de mii de ani.
Prin urmare, este adevărat că schimbările naturale ale climei la nivel global care au avut loc în trecut, ajungându-se la temperaturi mult mai mari decât cele de astăzi.
Încălzirea sau răcirea globală s-au întâmplat dinainte de evoluţia oamenilor şi vor continua indiferent ce facem.
Nu noi suntem motivul schimbărilor climatice !Totuşi
Dar, temperatura Pământului nu s-a schimbat niciodată atât de brusc cum se întâmplă astăzi ! Toate dovezile arată că activitatea umană!

Concentraţia dioxidului de carbon din atmosferă este în prezent mai mare decât în orice al moment din ultimii 650.000 de ani.


happy sun -mesaje animate - fluturasi campanie.gif
Niciodată nu este prea târziu
Una dintre problemele provocate de dioxidul de carbon este durata de timp în care rămâne în atmosferă; el poate rămâne până la 100 de ani, înainte de a se împraştia.Chiar dacă stopam emisiile imediat, efectele de astăzi vor mai influenta clima ani de zile. Depinde de câte gaze continuăm să emitem, de creşterea populaţiei, de noile tehnologii dezvoltate şi de consumul de energie.

Ultimul raport al Panoului Interguvernamental asupra Schimbării Climei arată că emisiile globale vor atinge apogeul în următorii 10-20 de ani, după care trebuie să scadă mult sub nivelul de astăzi, până la mijlocul secolului, dacă vrem să evităm schimbări periculoase ale climei globale.
Daca amânăm să acţionam pentru a reduce gazele cu efect de seră, va fi mult mai dificil şi costisitor să reducem emisiile în viitor şi va creşte riscul unui impact major asupra climei globale.
Comisia Europeană a adoptat un obiectiv de a reduce emisiile ţărilor industrializate cu până la 30% (mai puţin faţă de nivelul din 1990), până în 2020.
Dacă reducem cantitatea de emisii, încălzirea nu va mai avea loc atât de accelerat, iar impactul şi efectele negative se vor atenua. O încălzire graduală a climei este mai suportabilă, ne putem adapta mai uşor, având mai mult timp la dispoziţie (păsările pot migra, alte tipuri de locuinţe pot fi construite etc).
Folosind mai puţină energie, ne ajutăm atât pe noi, cât şi companiile ca să economisim bani.


Soluţii inteligente pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon


1.Dacă am deconecta computerele de acasă când nu le folosim, am reduce impactul lor în materie de CO2 cu 50%.
2.Deconectează computerul când nu îl foloseşti şi poţi reduce emisiile de CO2 cu 50%!
3.Becurile LED reduc emisiile de CO2. Dacă un milion de oameni ar schimba un bec tradiţional cu unul LED, reducerea emisiilor de dioxid de carbon ar echivala cu retragerea a 6.700 de maşini de pe şosele sau cu plantarea a 17 milioane de copaci pe an.
































Eric Clapton - Change The World Mp3