doe_campaign_0107.gif
,,Zâmbetul este prietenos cu mediul.
Luminează ziua oricui căci nu presupune multă energie’’

Energia este prezentă în viaţa noastră de zi cu zi! Utilizăm energie pentru a fabrica o diversitate de produse, pentru alimentarea maşinilor, pentru a ne încălzi locuinţele, pentru a folosi electrocasnice şi alte aparate acasă sau la şcoală.
În ultimii 100 de ani s-a mărit incredibil de mult consumul de energie. De ce?
Desfăşurăm diverse activităţi, călătorim, folosim mult mai multe electronice şi electrocasnice.
Toate pentru a ne face viaţa mai uşoară şi confortabilă.


De unde vine energia?
O mare parte rezultă din arderea combustibililor fosili (cărbunele, petrolul sau gazul natural). Celelalte forme de energie provin de la reactoare nucleare şi centrale hidroelectrice sau din surse de energie regenerabile (vântul, soarele, apa, pământul)


Cărbunii

carbune-verde.jpg
Combustibilii fosili sunt resurse naturale subterane, reprezentate, în special, de cărbuni, petrol şi gaze naturale. Cu mii de ani în urmă, oamenii au descoperit beneficiile utilizării acestor combustibili pentru încălzire şi gătit; iată că până astazi, rolul lor a crescut considerabil, fiind folosiţi pentru a produce electricitate şi pentru a alimenta diverse tipuri de motoare.
Electricitatea se obţine cel mai uşor prin arderea cărbunilor.
energia din carbune.jpg


S-a constatat că aceasta metodă este foarte dăunătoare mediului pentru că eliberează cantiăţi mari de dioxid de carbon, gaz responsabil direct pentru efectul de seră, deci pentru încalzirea treptată a Pământului.

energie carbuni 2.gif

Dintre toţi combustibilii fosili, cărbunele are un grad ridicat de impuritati şi emite cele mai mari cantităţi de dioxid de carbon, având un impact dăunător asupra mediului, atât la nivel local, cât şi global.




energia din carbuni 1.gif


Deşi cărbunii produc cea mai mare cantitate de dioxid de carbon, ei un rol important în viitorul nostru energetic. Una dintre soluţiile care împiedică poluarea este prelucrarea acestui combustibil în uzine tehnologizate, de gazificare a cărbunelui. Astfel, se generează cantităţi mari de electricitate simultan cu producerea unor curenţi puri de hidrogen şi dioxid de carbon. Ulterior, hidrogenul poate fi folosit drept combustibil pentru transport, iar dioxidul de carbon poate fi pompat în subteran în câmpurile abandonate de petrol şi de gaze naturale, în zonele care nu mai pot fi minate sau în păturile de apa adânci şi sărate.

Cărbunii din China – ştiati că?China este cel mai mare producator de cărbune din lume, având peste 26000 de mine de cărbune, cu aproximativ 8 milioane de angajati. In China, cărbunele generează 75% din totalul de electricitate. De asemenea, este răspunzător pentru 90% din cele 25 de milioane de tone de dioxid de sulf eliberate pe an, 67% din oxizii de nitrogen şi 70% din cele 4,7 bilioane de tone de emisii de CO2.


Energia eoliană

energia eoliana 2.jpg windmill-animated-slow.gif
In zonele în care există o activitate intensă a vânturilor, se poate capta energia prin intermediul morilor de vânt de dimensiuni foarte mari, cunoscute şi ca turbine eoline. De cele mai multe ori, aceste turbine sunt concentrate în cadrul unei ferme eoliene pentru a produce necesarul de electricitate.
Turbinele mai mici pot furniza electricitate pentru case sau sate de dimensiuni reduse. Unele turbine eoliene sunt utilizate pentru a pompa apa sau pentru a măcina cereale.
Deoarece viteza vântului creşte direct proporţional cu înălţimea, turbinele eoliene au dimensiuni foarte mari. Astfel, cele mai înalte turbine eoliene captează mai multă energie şi generează o cantitate mai mare de electricitate.


zeu al vantului Favonius.gif
Favonius zeul vânturilor


Energia valurilor

water_wheel_animation.gif
Cum oceanele şi mările ocupă 71% din suprafaţa Pământului, specialiştii în resurse de energie alternativă au construit dispozitive speciale care să capteze energia valurilor.
Mişcarea valurilor oceanelor, asemeni fluxului şi refluxului, pot produce electricitate în centralele electrice. Valurile imense ale oceanelor poartă cantităţi masive de energie, dar această energie este greu de exploatat eficient şi ieftin.
Ştiaţi că … în prezent, se testează diferite metode experimentale. Una dintre ele include câteva plute numite „raţuşte“ care urcă şi coboara odată cu trecerea valurilor. Aceasta mişcare acţionează o pompă, care împinge apa dintr-o turbina şi apoi acţionează un generator.
Am mai aflat că….pe coasta de vest a Scoţiei s-a experimentat o metodă de obţinere a energiei valurilor pentru Insula Islay. Experimentul a constat în scufundarea unei camere deschise în partea inferioară, care conţinea o coloană de apă cu aer deasupra. Odată cu trecerea valurilor, coloana de apă se ridică şi coboară, impingând şi scoţând aerul dintr-o turbină conectată la un generator de electricitate.
Cel mai mare dezavantaj al construirii acestor sisteme este că pot avea efecte negative asupra ecosistemelor de coastă

energia valurilor si bec.gif

wave.gif

Energia solară

energia solara 1.gif


Lumina solară poate fi transformată direct în electricitate, cu ajutorul celulelor fotovoltaice. Celulele mici alimentează aparate de dimensiuni reduse, cum sunt ceasurile şi calculatoarele, iar celulele mari produc suficientă energie pentru o casă sau o clădire de birouri şi chiar pentru reţeaua electrică a unui oraş .

energia solara.gif
Soarele poate încalzi direct apa sau aerul, cu ajutorul încălzitoarelor solare. Acestea pot fi instalate în orice locuinţă şi reprezintă o alternativă pentru obţinerea căldurii şi a apei calde, folosind o sursa regenerabilă de energie. Incălzitoarele solare pot asigura şi energiile auxiliară si de rezerva pentru clădiri.
Panourile solare sau panourile fotovoltaice sunt costisitoare, însă, analizând situaţia pe termen lung, beneficiile lor se regăsesc în reducerea costurilor ulterioare, achiziţionării şi instalării.
Energia captată de la Soare reprezintă cea mai bună alegere. Soarele emite pe Pământ radiaţii de mii de ori mai numeroase decât cele pe care le consuma omenirea. Dacă s-ar capta o cantitate minimă din aceste radiaţii, problemele Pământului legate de energie ar lua sfârşit.
energia solara 2.jpg
In prezent, o oră de energie solara este de 3 până la 8 ori mai costisitoare decât cărbunii sau gazele naturale. Totuşi, preţul ei scade rapid şi se estimează că în maxim două decenii, energia solară va concura cu energia convenţionala obţinută din combustibili fosili.

energie solara 3.gif

Ştiaţi că? ... Energia solară ce atinge suprafaţa Pământului într-o oră este suficientă pentru a satisface nevoia de energie a tuturor pentru un an de zile!


SolarMoving.gif



helios_troy.jpg
Helios - Zeul al soarelui- Troia

Hidroelectricitatea


Hidroelectricitatea este energia electrică generată de apa în mişcare. Apa depozitată într-un rezervor, creat prin bararea cursurilor de apă, este trimisă prin tunele direct în turbinele hidraulice.
Unele ţări folosesc deja apa pentru a genera electricitate. Baraje imense sunt construite pe rauri si lacuri, iar debitul apei ce provine din aceste baraje este folosit pentru a alimenta turbinele ce produc electricitate.
Prin procedeul de obţinere a hidroelectricitatii nu se eliberează dioxid de carbon şi nici alte substanţe daunătoare pentru mediu. Singurul dezavantaj este legat de construirea barajelor care pot provoca daune substanţiale râurilor şi lacurilor, întrucât afectează debitul apelor şi tulbură ecosistemul.
Unele aranjamente hidroelectrice nu cauzează inundaţii ale ecosistemului şi constituie o contribuţie importantă la producerea de energie regenerabilă la o scara mai mică. Aproximativ o cincime din energia electrică de pe glob este furnizată de hidrocentrale. In Romania, hidroelectricitatea înregistreaza în jur de 30% din totalul de energetic naţional

Energia geotermică

energia geotermica.jpg
Energia geotermică este o formă de energie regenerabilă obţinută din căldură aflată în interiorul Pământului. Apa fierbinte şi aburii captaţi în zonele cu activitate vulcanică şi tectonică sunt utilizate pentru încălzirea locuinţelor şi pentru producerea electricitătii.
Centralele electrice geotermale folosesc căldura Pământului pentru a produce electricitate. La kilometri adâncime în Pământ, în zonele calde ale scoarţei sunt forate găuri, iar apa fierbinte este pompată către suprafaţa, unde creează abur folosit la acţionarea turbinelor. Ciclul se reia, prin pomparea apei răcite înapoi în pământ. Electricitatea poate fi produsă astfel numai în locurile în care scoarţa Pământului a captat apă fierbinte şi abur în subteran.

Există trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite pe Glob şi care depind de starea fluidului (vapori sau lichid) sau de temperatura acestuia:
Centralele “Uscate” au fost primele tipuri de centrale construite, care utilizeaza abur din izvorul geotermal.
Centralele “Flash” sunt cele mai răspandite centrale. Ele folosesc apa la temperaturi de 360° F (182° C), injectând-o la presiuni înalte în echipamentul de la suprafaţă.
Centralele cu ciclu binar diferă de primele două prin faptul că apa sau aburul din izvorul geotermal nu vine în contact cu turbina, respectiv generatorul electric. Apa folosită atinge temperaturi de până la 400° F (200°C).


Energia şi deşeurile


colectare_deseuri.JPG



Ştiaţi că reducerea consumului, refolosirea bunurilor şi reciclarea ajută la reducerea consumului de energie?
Energia este folosită pentru a produce toate bunurile pe care le consumăm. Astfel, dacă refolosim un obiect sau cumpărăm bunuri şi folosim minimul de ambalaj, reducem consumul de energie şi cantitatea de deşeuri.
Prin reciclare economisim energie; fabricarea unui produs din materiale reciclate necesită mai puţina energie decât fabricarea aceluiaşi produs din materie primă.
Deşeurile pot fi transformate in energie! Deşeurile solide pot fi incinerate pentru a crea caldură şi pentru a genera electricitate.

Energia pe bază de hidrogen

hidrogen energie.gif
Energia pe baza de hidrogen poate fi folosită pentru alimentarea caselor, uzinelor, electrocasnicelor, chiar şi pentru vehicule. Arderea hidrogenului are ca rezultat două componente: apa şi căldura. Hidrogenul este obţinut, folosind procese chimice obişnuite şi poate fi transportat oriunde prin conducte, la fel ca în cazul gazelor naturale.
Avantajul constă în faptul că hidrogenul este cel mai abundent element din univers şi se găseşte în cantităţi mari, chiar şi în apa mării. Există doar câteva obstacole tehnice ce pot fi depăşite în timp, prin dezvoltare tehnologică: nu s-a gasit încă o soluţie eficientă pentru stocarea unor cantităţi mari de hidrogen într-un spaţiu mic, precum rezervorul unei maşini.
Dezavantajul îl constituie chiar trăsătura principala a hidrogenului: el nu este o sursă de energie primară, ci un purtător de energie. Deşi este abundent în natură, hidrogenul nu este la fel de accesibil. Spre deosebire de combustibilii fosili, hidrogenul nu poate fi extras din subteran, ci se produce, iar aceasta activitate necesită un consum considerabil de energie.

Energia nucleară

animated_radioactivity.gif
Centralele de energie nucleară folosesc combustibili radioactivi pentru a produce reacţii nucleare şi pentru a degaja caldură. Aceasta caldură este folosită pentru a fierbe apa şi pentru a crea aburi, acţionand ca o turbină ce produce energie.
Avantajul energiei nucleare este că nu eliberează dioxid de carbon şi nici alte gaze dăunatoare pentru atmosferă.
Dezavantajul este că reacţiile nucleare produc deşeuri radioactive ce pot fi extrem de periculoase. Aceste deşeuri rezistă mii de ani şi necesită să fie depozitate corespunzător în locaţii special amenajate.


Energia biomasei


bulb_earth_image.jpg
Biomasaeste partea biodegradabilă a produselor, a deşeurilor şi a reziduurilor din agricultură, incluzând substanţele vegetale şi animale, silvicultură, precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane.
Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. Ea include absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima formă de energie utilizată de om, odată cu descoperirea focului.
Metanul este unul dintre cele mai accesibile forme ale energiei biomasei, gazul fiind produs când materia putrezeşte. Metanul poate fi colectat si incinerat pentru a produce energie.
Crearea energiei din biomasa reprezintă o soluţie şi pentru diminuarea cantităţii de deşeuri(din trestie de zahăr, bucăţi de lemn, alge de mare şi deşeuri animale).
O alta modalitate constă în fermentarea trestiei de zahăr sau a bucăţilor de lemn şi aşchii pentru a produce alcool. Lichidul poate fi folosit, ulterior, în loc de combustibil pentru a alimenta maşinile.





Exploatarea gazelor de sist